Specialist: Soluția cu buretele pe tavanul Colectiv, inadecvată. „Mai bine rămânea doar beton”

Ligia Andreica, arhitect șef de lucrări la Facultatea de Construcții a Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), unde predă disciplina Siguranța la foc a construcțiilor, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că tot ce se punea peste beton și metal reducea rezistența la incendiu, precizând că există inerte care pot face antifonare.

„Principala reglementare în domeniu este normativul P118/ 1999 împreună cu alte recomandări, care trebuia aplicat la schimbarea de destinație a spațiului și transformarea în club. Partea de burete de deasupra, pe tavan, a fost o soluție care nu mi s-a părut adecvată. Tot ce se punea peste beton și metal reducea rezistența la incendiu, betonul este un material care se folosește la pereți anti foc, nu arde. Dacă rămâneau pereții doar din beton, ar fi fost mult mai bine, inclusiv tavanul, din punct de vedere al rezistenței la foc. Există tencuieli inerte care pot face antifonare. Aici ar fi problema, la plafon trebuiau materiale neinflamabile sau dificil inflamabile”, a spus Andreica.

Potrivit acesteia, dacă investitorii clubului au știut sau nu au știut ce presupune acel burete, rămâne de văzut.

„Aveau probleme de sunet, de decibeli, dar sunt soluții acustice mai bune decât bureții folosiți, sunt soluții de formă, de ecran, sub formă de scoici din ghips carton, din materiale rezistente la foc, care sunt mai sigure”, a subliniat șeful de lucrări de la UTCN.

Ligia Andreica a adăugat că un alt aspect care trebuie reținut în cazul Clubului Colectiv este modul de încadrare a sălii conform aceluiași normativ, ale cărui prevederi are lacune care permit interpretări, în condițiile în care documentul este vechi de 16 ani și neadaptat cerințelor din prezent.

„Normativele spun că un element trebuie să fie de un anumit fel și au și părți care nu sunt acoperite din punct de vedere al amenajărilor contemporane, al materialelor noi. Aici este un loc în care se poate cădea prin această plasă legislativă. Investitorul vrea să scoată profit, arhitectul vrea să arate bine, structuristul vrea o structură suplă și ușoară, iar între mai multe sfere de interes ajungem să nu mai fim foarte sensibili la problema incendiilor”, a afirmat Ligia Andreica.

Potrivit acesteia, o clădire se poate încadra strict sau foarte relaxat cu același normativ P118/ 1999.

„Normativul are lucruri clare, specificații generale pentru fiecare clădire cu privire la scări, acces, uși, intervenție, semnalizare, plan de evacuare și are partea de clădiri civile pe destinații. În normativ se definesc sălile aglomerate ca fiind cele în care suprafața ce îi revine unei persoane este mai mică de patru metri și în care se pot întruni simultan 150 de persoane. Aici intră săli de spectacole, expoziție, cluburi. Când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane. Depinde cum a fost încadrată sala de la Colectiv”, a explicat Andreica.

De asemenea, în același document mai există o încadrare, cea a clădirilor pentru cultură, cu spații pentru expoziții, muzee, centre și complexe culturale, cinematografe, teatre.

„Dacă avem săli aglomerate în aceste clădiri pentru cultură, atunci trebuie respectate și prescripțiile de la săli aglomerate. Aici sunt specificații cu privire la scene și nu știu dacă au fost respectate. Cred că reglementările privind sălile aglomerate ar trebui impuse indiferent de numărul de persoane, în momentul în care nu ai îndeplinite cerințele de sală aglomerată să nu poți organiza concerte, pentru că dacă e intrarea liberă, nu poți să o controlezi câte persoane sunt pe metru pătrat, pot intra și 1.500 în loc de 200”, a mai spus Ligia Andreica.

Specialistul în siguranța la foc a clădirilor consideră că, pentru evitarea unor tragedii de genul celei de la Colectiv, cei care amenajează spații pentru cluburi trebuie să respecte măsurile de prevenire a incendiilor.

„Accesele sunt importante, apoi desfumarea, nu știu dacă era la Colectiv, la treimea superioară a clădirii, se pot prevedea trape de desfumare, de degajare a fumului, dacă se întâmplă ceva. De asemenea, o metodă de antifonare poate fi luată în calcul chiar dacă este mai incomodă și mai scumpă. Dacă folosim aceste spații am putea renunța la fumat în incintă, la artificii în interior, dacă știm că sunt riscuri, apoi să ne gândim la montarea de uși cu clapete antipanică, care nu au clanță, dacă este presiunea publicului se deschid pur și simplu. Plus, să nu se acopere pereții cu pânză, care este periculoasă, lemnul poate fi ignifugat, oferă cele 15 minute pentru evacuare, dar nu burete”, a adăugat specialista de la UTCN.

De asemenea, aceasta recomandă un număr cât mai mare de zone de acces și evacuare, existând inclusiv varianta de evacuare prin ferestre marcate, care se sparg cu un ciocan și care permit celor din sală să iasă rapid afară în caz de nevoie.

„În plus, este nevoie de exerciții de evacuare și trebuie să fie cineva în permanență care să știe ce să facă, unde sunt extinctoarele, să știe să le folosească, să știe să alarmeze pompierii, apoi reduse la minim sursele de foc și sarcina termică a materialelor. Trebuie și un protocol clar de evacuare în caz de incendiu”, a conchis Ligia Andreica.

Clubul Colectiv, unde în urma unui incendiu au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 200 au fost rănite, se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7, din Capitală.

Colectiv își desfășura activitatea în baza unei declarații pe propria răspundere, în care se preciza că în local sunt 80 de locuri pe scaun, a arătat Primăria Sectorului 4, adăugând că nu are competențe în a controla respectarea normelor de prevenirea și stingerea incendiilor (PSI).

Martori aflați în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele antifonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul propagându-se la tavan. Bucăți din plafon, care era capitonat și el cu burete antifonic, s-au desprins și au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflați la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan și să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică și s-au îmbulzit spre ieșire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre ușile de la intrare deschizându-se de la declanșarea incendiului.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spunea că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era „prea scump”, el susținând că o astfel de lucrare se face în mod normal „pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu și la foc.

Imaginile de pe camerele de supraveghere din Clubul Colectiv arată că tavanul localului a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde, potriviut procurorilor, care au redat filmul evenimentelor din noaptea tragediei soldate cu 32 de morți și aproximativ 200 de răniți.

În referatul cu propunere de arestare a celor trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu – procurorii Parchetului instanței supreme arată că în local erau patru camere de supraveghere care au surprins imagini diferite, în funcție de unghiurile în care erau montate și că, potrivit acestor imagini, tavanul localului a fost cuprins de flăcări violente în doar zece secunde.